în genele tremurate
sculptate în gând ovoid
în marginea de lut
a penei nevãzute
pe care o mai cautã unii
pentru cã nu au înteles
ca penele nu plang
in mana batranului simplu
din satul uitat din timpul trecut
dresura pamantului
vedere in zbor a visului orb
nu sunt ai spus
ochiul ce stie
eu sunt rabdarea
eu sunt Sisif
la poalele muntelui
incercand
