Noi nu mai avem traditia trubadurului
Nici câmpul nu mai are mirosul de nu mã uita
Avem o Fefeleaga pe Golgota fiecarei zile urcând
Avem un zid în care se frânge inima Anei mirarea plângând
Cu baltagul se sparge durerea la noi, sau cu sapa
Pânã şi vrãjitoarele nu mai oferã mãrul în dar cu gândul viclean
Acum îl transformã în cidru pentru flãcãul sãrman
Haide, nu vrei sã facem schimb de inimi
Tu sã fii eu
Eu sã fiu tu, sã înţeleg cum sã mã port?
m-am strãduit sã cânt la vena cavã
suna haotic nu ştiam cum s-o acord
la noi tradiţia iubirii se hrãneşte cu iod
