A cenuşii risipite pe mare,
pe vârful muntelui,
într-o poianã
-vara, obligatoriu, vara-.
Astfel voi fi şi eu
mare,
munte,
poianã,
flux şi reflux
-cântec şi oglindã a Lunii-,
lacrima şi surâsul copilului,
reîntoarcere a fiilor rãtãcitori,
brazda trasã pe obrazul bãtrânilor
şi tristeţea singurãtãţii lor.
Astfel voi fi şi eu
fruct pentru setea şi rãcoarea voastrã,
floare pentru iubiţii şi iubitele voastre,
iarbã pentru odihna şi laptele vostru,
mireasma tuturor anotimpurilor.
Astfel voi fi şi eu,
totul în toate.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
@Angel: nu, si noi suntem totul in toate (si toate in noi), pt. ca recapitulam Creatia Lui, pt. ca "ce e sus e si jos" - si invers -, pt. ca "inaltul si adancul isi raspund".Multumesc pt. comentariu, o zi frumoasa si scuze pt. raspunsul meu atat de tarziu!
