Ştii , atunci
am crezut cã nu mã iubeşti
dar, prea puţine lucruri ştim, noi, bãrbaţii
despre dragostea unei femei...
Da, am crezut cã nu mã iubeşti...
şi, atunci am plecat...
La despãrţire mi-ai dat ca amintire o oglindã:
cuvintele tale nerostite...
cuvintele tale nerostite o oglindã in care mã privesc:
şuviţele mele de pãr au culoarea
licãririi privirii tale stinse...
Acum,
cuvintele tale nerostite mi-au devenit un cer
iar lacrimile mele un murmur de stele...
