Autor:	Angela Elena Balaban ( angela.balaban ) - [ POEZIE ]
Titlu:	Gandacul

La margine de drum s-au intalnit Doi vechi prieteni dup-o viata-ntreaga. Cu duiosie-n glas si-au povestit. Gandacul langa ei, sa-i inteleaga. Primul prieten a-nceput: “-Oo, dragul meu vecine, Eu multe-n viata n-am facut, Tot ce am e pe mine. Am vrut si eu in tinereti Sa fac marea cu sarea, Dar m-a dat viata de pereti Pan’ mi-am gasit cararea. Mi-am luat un caine ciobanesc, O turma si-o bagheta, Mai simplu-i oi ca sa pazesc Decat sa fiu vedeta.” “-Te cred, te cred prieten drag, Caci stiu ce-nseamna jalea. Am dat si eu cu capu-n prag Pana mi-am gasit calea. Cu ce-am mancat si ce-am iubit Raman pe asta lume. De azi pe maine am trait Cu rele si cu bune. Si-n rest nu am facut nimic, Din frica, din prostie. Visam sa fiu actor, de mic, Dar nu-i cum vrei sa fie…” Privea gandacul. Rumega Si-analiza cuvinte Si cat de mare omul ii parea Tot mic era la minte. Gandi gandacu-n gandul lui “Dar nu e chip sa ma-ndoiesc, Eu pot si globul pamantesc Sa-l misc din loc daca ma pui !” … Cum vorbeau Petre si Ghita Cate-n viata n-au facut, Prin frunzisuri o codita Cum alearga au vazut. “- Ce-a mai prins acum, saracul, Nu poti nici la drum sa pleci. Azorel, lasa gandacul Ca-i amar si te ineci !”

Nr

Comentarii

Comentatori

[ Comentează! ]

[ Texte ]

[ Autori ]

[ HOME ]