Acum 1000 de ani şi ceva
Te-am invitat È‹ntr-o cãlãtorie.
Avea sã fie cea mai bunã
Alegere a mea.
De atunci de tine
Eu mã tot È‹ndragostesc,
Şi È‹n irepetabile poveşti
Încerc neobosit sã È‹Æ«i explic
Cã te iubesc.
De-atunci eu È‹Æ«i tot explic
Şi È‹nÆ«eleg din ce È‹n ce mai bine,
Acel firesc atat de simplu pentru tine.
Cã tu eşti rimã, vers şi poezie,
Cã eşti un fel de aer proaspãt,
În fiecare dimineaÆ«ã lângã mine,
Cã eşti si È‹n vis melancolie
C-ai fost şi ai rãmas frumoasã
Şi È‹n poveşti şi lângã mine
Ca şi acum 1000 de ani şi ceva.
