gândul de a te strâge în braţe
mã sperie
eşti atât de firavã încât te-aş putea strivi
între douã degete
ca pe o cupã de şampanie
te asemeni cu misterioasa Diphylleia grayi
dacã s-ar întâmpla sã ploaie acum
m-aş uita prin tine ca printr-o fereastrã deschisã
imagineazã-ţi sã vezi o inimã zbãtându-se
înãuntru unui strop de cleştar
şuvoiul de sânge
în cele mai aprinse culori ale rubinului
invadând cortexul
întregul mecanism al vieţii trepidând
înaintea ochiului
mã simt ca un cãutãtor de diamante
în faţa celui mai neobişnuit safir descoperit vreodatã
în care s-au decantat din prima zi a Facerii
toate minunile Creaţiei
într-una singurã
femeia…
