unii încep cu sfârşitul poveştii
chestia asta cu viaţa şi lumea este o mizerie
victima sãrutã mâna cãlãului
criminalul se întoarce la locul faptei
rupându-şi hainele de pe dânsul
plângând în hohote
negustorii de carne vie
merg duminica la bisericã
nebunii cu grupa de sânge AB(IV)
( grupa lui Isus Cristos!)
scãpaţi din ospicii
împart dreptatea în justiţie
nimeni nu mai este interesat de mecanica lui Hook
cu privire la deformarea sau alungirea lucrurilor
în funcţie de o forţã elasticã K
denumitã constanta lui Kafka
de absurdul voluptos al vieţii în care trãim
fãrã nicio logicã
suntem singurele fiinţe care merg în douã picioare
împotriva legilor gravitaţiei
şi nu este în regulã
nu este în regulã nici moartea
ca singura variabilã admisã în toate disciplinele existenţei
presupoziţia potrivit cãreia legile materiei sunt inalterabile
nu au suport în timpul existenţei noastre
totul e deşertãciune
cum spune eclesiastul
prefaţând începutul poveştii…
