e neplãcut sã vezi în jurul tãu alte chipuri
alţi oameni
sã te întrebi atunci unde sunt ceilalţi
de ce-ai rãmas doar tu pe insula aceasta
de singurãtate
ca un nefericit Robinson Crusoe
printr palmieri şi plante exotice
nu înţelegi cum s-a putut sã rãmâi în urma timpului
într-o lume a coioţilor nemiloşi
pitiţi prin tufişuri
altãdatã aceşti lupi de prerie se aruncau cu dinţii în botul cerbului
fugãreau leii
apãrea câte un vultur imens
şi sfâşia prada
ştiai un lucru
acum nu mai ştii
regizorul vieţii a schimbat peste noapte scenariu
a amestecat oamenii cu lupii
într-o distribuţie hororr
în care oamenii devin lupi singuratici şi se mãnâncã-ntre ei
iar cerbii trãiesc veşnic…
