orgolioşi
narcisişti
ipocriţi
trãim duplicitar sub o imagine falsã
într-o zi ne-am privit întâmplãtor în oglinzile dinãuntru sufletelor noastre
şi ne-am înspãimântat
nu mai eram cei care ne vãzusem pânã atunci în banalele oglinzi de sticlã din holuri
vitrine
din alte locuri
cum era posibil sã fim în acelaşi timp şi unii şi alţii
ne-am întrebat între noi
dar n-am ştiut ce sã ne rãspundem
ba chiar am râs ascultându-ne
descoperindu-ne
dându-ne jos mãştile
ãştia suntem
nişte actori de mâna a doua
distribuiţi aleatoriu într-o piesã de teatru absurd
dupã acelaşi scenariu
pe aceaşi scenã cu decoruri ieşite din uz
cu aceleaşi lumini şi umbre jalnice
locuiţi de aceleaşi vise uzate la maxim
trãind second hand
într-o viaţã stoarsã ca o lãmâie
de alţii…
