nu mai am cui sã-i scriu
toatã viaţa am scris unor fiinţe abstracte
dintr-o carte de telefon
pânã când am epuizat toate numele în ordine alfabeticã
ceva mã îndeamnã acum sã inversez ordinea
însã ezit
.
pentru literele de la coada alfabetului ar fi prea devreme
pentru cele de la început
prea târziu
.
n-ar avea nicio noimã
.
am abordat toate subiectele de discuţie cu aceştia
(în cartea de telefon figura şi numele meu
dar nu bãgasem de seamã!)
prin urmare
şi cu mine
.
puţini ar crede c-a fost o eroare
.
sã-ţi scrii ţie însuţi ca unui strãin
nu-i tocmai în ordine
.
exerciţiu de logicã:
Aurel se deplaseazã cu un kilometru la orã împotriva vântului
Aurel Conţu e alb la faţã ca o paginã dintr-un caiet de dictando
din ce direcţie suflã vântul?
.
aberaţie logicã:
.
toţi ghioceii tipãriţi în alb-negru pe hârtie
sunt negri
primãvara e neagrã
cerneala cu care scriu
e neagrã
toate lucrurile albe din viaţã
sunt negre
.
iar eu încã mai caut printre scrisori
scrisoarea mea de dragoste
cãtre mine însumi…