Ei ii placea sa scrie
Lui ii placea sa vada
Ea se pierdea-n poeme
El se pierdea pe strada.
Ea si-a construit lumea pentru el
El si-a construit ziduri cica sa se apere de el.
Ea traia cu frica
El stia sa profite
Ea l-a iubit din inima
El doar intre limite.
Ea il voia visator, sa nu-i arate cum sa cada
El o voia naiva, sa o faca sa taca.
Ei ii placea sa planga
Sa umple oceanele
Lui ii placea sa rada
Sa-i zgarie timpanele
El scria biletele
Ea scria sa-si ia doza
El se iubea cu viciile
Ea se iubea cu proza.
Meditativ si conclusiv
Ajung innebunit, bolnav
Inlocuindu-te tu dependenta cu-alt morav
Ajung un sclav
Pe care adevarul il minte grav
Si cand te caut unde ti-e zambetul suav?
El o voia, el n-o iubea, o diviza-n jumate
Cand in ea se epuiza
Pana si lumina altora.
O defaza, o innebunea, o aducea-n criza
Unde sunt timpurile cand ii era muza?
