E bine când ai Timpul la picioare …
E bine când ai Timpul la picioare ,
Iar ceasul nu ţi-e zbir prin dormitor ,
Sã-ţi numere secunda care moare
Şi cea ce va sã vinã-n viitor ,
Tu desluşind prin noapte-un Cer cu stele ,
Şi-n plinã zi , vreun nor sofisticat !
Mai simţi , aşa , prin clipele rebele ,
Vreo ploaie ce te udã ne-ncetat
Şi poate şi-o zãpadã nãscocitã
De un poet ce trece la visãri !
E bine când nu-i Timpul o ispitã ,
Iar tu nu fugi cu gându-n alte zãri ,
Putând dormi , cu ochi deschisi oleacã ,
Prea încântat de-un peisaj de Dor ,
ÈŠn care griji , fiori şi chinuri , pleacã ,
Doar linişti rãmânând în locul lor !
|