Cu dorinţã, mai apoi cu pasiune. Şi-a dorit sã-i fie aproape. Din dorinţã s-a transformat în ispitã. Oh..da! Pasiunea a apãrut şi ea la un moment dat. Însã nu orice pasiune. Nu se încadra la nivelul de pasiune cunoscut de noi. Nici eu una nu ştiu exact cum era pasiunea lui în amãnunt. Un lucru am aflat, era otrãvitoare.
Te frãmânta pe interior, te descompunea bucatã cu bucatã.
Se spune cã ea era frumoasã. Avea o frumuseţe aparte, ceva ce Lucifer îşi dorea cu ardoare. A fãcut tot posibilul sã fie a lui, deşi ştia cã îi era promisã lui Adam. Pentru el nu exista altcineva, dar pentru ea deja era o bãtãlie între doi. Era conştientã de acest lucru. Jongla cu cei doi.
Adam era lângã ea mereu, iar Lucifer o privea din umbrã cãci nu îi era permis sã i se arate. Se întâlnea cu ea doar în vis. Încerca din rãsputeri sã o atragã pe tãrâmul lui. Pentru ea totul era necunoscut şi astfel Lucifer i-a devenit ispitã. A întrebat-o de multe ori ce ar trebui sã facã pentru a i se dãrui lui, rãspunsul ei era mereu acelaşi â€ÅţTrebuie sã te dãruieşti pe tine în primul rând. Aratã-mi cã eşti doar al meu şi atunci mã vei avea.“ Nu i-a înţeles cuvintele nici pânã în ziua de azi. Şi totuşi a iubit-o enorm. S-a dat spre facerea şarpelui doar pentru a o putea întâlni. Dar pentru ea nu a fost de ajuns. Da, ştim cu toţii cã şarpele a ispitit-o, dar povestea abia acolo începe. Dupã acea ispitire Eva nu l-a mai dorit pe Adam pentru cã era exact ca ea. Ispitirea a fost şansa ei de a cunoaşte altceva. Şi a cunoscut dispreţul, ura, furia, dezamãgirea şi durerea.