Dor de noi
...
Uneori iubito, mi-e tare dor de noi,
De noi aceia, doi copii frumoşi,
Când mergeam pe ploaie în galoşi
Şi înadins pãşeam doar prin noroi!
...
Mi-e dor iubita mea, de amândoi,
De-acei copii care-au rãmas departe
De care cu putere ne desparte
Al timpului nãvalnic, neostoit şuvoi!
...
Mi-e dor iubito, de acei ani de şcoalã,
În care tu erai o floare cu ochi verzi,
Când fãrã tine, noaptea pãrea goalã
Iar eu visam, sperând sã mã visezi!
...
Poate-au rãmas în noi copiii-aceia doi,
Acoperiţi de anii ce-au trecut,
Doar uneori când simt cã i-am pierdut,
Mi-e dor iubito, mi-e tare dor de noi!
|
