Zestrea
...
Mândrã fata-şi poartã nurii
Pe lângã şoferii-n trafic,
Sã-şi procure de-ale gurii,
În stil cinematografic!
...
Merge-n colo, vine-ncoace,
Sã-şi prezinte marfa-ntreagã,
Şi-n caz de cuiva i-o place,
Sã-ndrãzneascã s-o aleagã!
...
Noroc cã are experienţã,
În treburi de-astea delicate,
Cãci în domeniu, din pãcate
Este-o mare concurenţã!
...
Şi ca sã parã de valoare,
Pe buze-şi dã cu roşu-aprins,
Şi se fâţâie-nadins
Printre Tir-uri, prin parcare!
...
Ea nu este de duzinã,
O ştiu toţi şoferii turci,
Când îi spun, nu vrei sã urci,
Sã vezi ce am în cabinã?
...
Şi uite-aşa, din Tir în Tir,
Mândra fatã-şi poartã nurii
Dându-şi farmecele bir,
Sã-şi procure de-ale gurii!
...
Şi când anii-i dau în toamnã,
Se-ntoarce la ea în sat,
Sã-şi aleagã un bãrbat,
Sã fie domn, cã şi ea-i doamnã!
...
Aceasta-i numai o poveste,
Dar care poate fi realã,
Cum o sãrmanã domnişoarã
Îşi poate face rost de zestre!
|
