Cuvântul cel dintâi
...
Te-ai nãscut în ţara nimãnui
Sã ne laşi o viaţã-n poezii,
Sã fii cuvântul nostru cel dintâi,
Ai ales în versu-ţi sã te-ascunzi,
Citindu-te apoi sã ne pãtrunzi,
Şi-n urma ta, noi sã fim mai vii!
...
Nici acum nu putem pãtrunde
Veacul tãu de tine â€"atât de plin!
Nici astrele, de tine-aşa flãmânde
Nici versul tãu, cu-atâtea înţelesuri,
Nici lumea ta, oglinditã-n versuri,
Nici mintea ta cuprinsã de divin!
...
Ai fost odatã cum n-a fost niciodatã,
Luceafãr blând, alunecând pe-o razã
Din lumea ta rece şi-ndepãrtatã
Şi te-ai nãscut în ţara nimãnui,
Sã fii la noi cuvântul cel dintâi,
Sã fii lumina ce veşnic ne vegheazã!