Somnul cel de moarte
...
Se duce totul de râpã
În ţara ce n-are hotare,
Poporul ce doarme şi moare
Nimic parcã nu-l mai disculpã!
...
Din ţarã o halcã mai mare
Se-aruncã strãinii sã rupã
Cât paznicii toţi se ocupã
De pensiile lor speciale!
...
Nimic parcã nu mai trezeşte
Poporul din somnul de moarte
Şi nici Dumnezeu nu doreşte
...
Sã fie în ţarã dreptate,
Cât neamul ãsta aparte
Doarme şi nu oboseşte!
