...
Nu poţi alege sã nu simţi, oricât ai vrea de tare,
Inima n-o împietreşti crezând cã nu mai doare,
Durerea-i datã ca sã simţi, sã afli ce-i simţirea,
Sã fii milos cu cel ce plânge, asta-i milostivirea!
...
Sã fii viteaz şi curajos nu-ţi este-ndeajuns
Sã strãbaţi poteca-ngustã ce duce sus, pe culme,
Lumea te prinde-n mreje dulci, fereşte-te de lume
Şi nu uita cã drumul bun îl recunoşti prin plâns!
...
O viaţã prea îndestulatã ascunde uscãciunea,
Tu catã-n vieţile de sfinţi sã-nveţi ce-i bogãţia,
Cãci numai sfinţii-n drumul lor aflat-au veşnicia,
Te-ajutã sã trãieşti ca sfinţii mila şi rugãciunea!
...
Eşti martor lumii care moare, în pragul noii ere
Şi nu poţi fii nesimţitor când vezi în jur durere,
Tu sã nu faci ce-ţi spun ei şi-ţi tulburã conştiinţa,
Roagã-te şi-ţi va pãtrunde Duhul Sfânt fiinţa!