Dacã voi trãiţi ca regii, ce treabã-aveţi cu-acest popor?!
...
Voi ce staţi în fruntea ţãrii, n-auziţi cum ţara plânge?
Iar de-auziţi şi nu vã pasã, ce cãutaţi în fruntea ţãrii?
Aţi strâns averi fabuloase acceptând preţul trãdãrii,
Nu este românesc în voi nici mãcar un strop de sânge!
...
Nepãsãtori de neamul ãsta, i-aţi batjocoriţi destinul
Executând fãrã cârtire tot ce stãpânii vã comandã
Sunteţi lefegii morţii, plãtiţi sã-i faceţi propagandã,
Românii-s sclavi în ţara lor, cã-i stãpân la noi strãinul!
...
Voi trãdaţi poporul nostru, nimic în voi nu mai e sfânt,
Nu vedeţi cum piere lumea, cum iubirea se suprimã,
Cum dragostea de neam şi ţarã este privitã ca o crimã?
Strãbunii s-au jertfit pãzindu-l, voi vindeţi acest pãmânt!
...
Vrând sã parã cã vã pasã de viaţa noastrã-a tuturor,
Puneţi barierã libertãţii, sã nu putem ieşi din case,
Când pentru trãdarea voastrã sunteţi plãtiţi cu lefuri grase
Dacã voi trãiţi ca regii, ce treabã-aveţi cu-acest popor?!
