Tot ce mi-a rãmas sã spun:
...
Nu pot sã urez mulţi ani ţãrii mele ce-i pe moarte,
Biata noastrã Românie condamnatã sã disparã,
Ce-ţi doresc eu ţie, biatã Românie
Vândutã, trãdatã, jefuitã de toate?
Ţi-aş dori, da-i prea târziu, multã, multã sãnãtate
Nu pot sã urez mulţi ani ţãrii mele-n agonie,
Şi tot ce mi-a rãmas sã spun este doar â€moarte uşoarãâ€!
...
Fiii tãi te-au dat pe mâna lacomilor tãi duşmani
Şi pe obrazul tãu strãvechi lacrimile ţi-s uscate,
Ţi-aş dori, da-i prea târziu, multã multã sãnãtate,
Biatã ţarã-n agonie vândutã pe câţiva bani!
...
Munţii ţi-s goliţi de aur iar izvoarele secate,
Dealurile vin la vale lãsate fãrã pãduri,
Ţi-aş dori, da-i prea târziu, multã multã sãnãtate,
Biatã ţarã-n agonie cât vei mai putea sã-nduri?
Nu pot sã urez mulţi ani ţãrii mele ce-i pe moarte!
...
Iar de vei putea vreodatã cerului sã-i ceri dreptate,
Faţã de cei ce te-au trãdat, tu sã nu ai nicio milã,
Chiar şi cei care-au tãcut când tu te aflai pe moarte
Nu meritã mãcar o groapã sãpatã-n glia ta fertilã,
Cât pe obrazul tãu strãvechi lacrimile ţi-s uscate!
...
Ce-ţi doresc eu ţie, biatã Românie?
Biata noastrã Românie condamnatã sã disparã,
Nu pot sã urez mulţi ani ţãrii mele-n agonie,
Şi tot ce mi-a rãmas sã spun este doar â€moarte uşoarãâ€!