â€In vino, veritasâ€
...
V-am lãsat acolo-n cârciumi pe voi ulcioare buhãite,
Stã vinul nebãut în voi şi îmbãtrâneşte-ncet,
Dar nu prinde-nţelepciune ci se schimbã în oţet,
Sã-mi îndulcesc cu vin amarul mie nu mi se permite
Şi-atunci rabd toatã durerea oaselor îmbãtrânite,
Gãsind întreg farmecul vieţii în apa de la robinet!
...
Vinul ce-l beam eu pe vremuri era soi de calitate,
Nu ca cel de azi fãcut din borhot şi chimicale,
Îl beam din ulcior de lut, sã-i dea aromã şi savoare,
Pot spune cã niciodatã n-am bãut pe sãturate
Vinul conferea prestanţã, onoare şi demnitate,
Oricât beam de mult din el setea era şi mai mare!
...
Acum beau apã dar nu-i bai cã şi apa este bunã
Dacã nu-i vreo fãcãturã golitã de minerale,
Apa noastrã e divinã dacã-i luatã din izvoare,
Când în apã strãluceşte albul razelor de lunã
Şi toatã puterea vieţii din strãfunduri o adunã
Dar îmi este tare dor de vinul rãmas în ulcioare!
...
Oricât beam de mult din el setea era şi mai mare!
