Povestea mea
...
Ce voi lãsa în urmã din tristu-mi univers?
Sub paşi îmi rãsãri-va poate, vreun scaiete,
S-o mai gãsi din mine ici-colo, câte-un vers,
Nãdejdea ca nainte-mi, conştiinţa sã mã ierte!
...
Ceva din mine poate, rãmâne-o ca o ceaţã,
Prieteni pomeni-vor cândva, numele meu,
Poveşti multe nu am sã-mi umple-ntreaga viaţã,
Cã-ntreaga viaţã este un drum spre Dumnezeu!
...
Povestea mea e simplã, se spune într-o searã,
La gura sobei poate, în seara de Crãciun,
Când se aud colinde şi strigãturi pe-afarã
Şi-un glas bate la uşã, deschide-ne om bun!
...
Atunci deschideţi uşa şi daţi o portocalã,
Copilului ce-aşteaptã nerãbdãtor ceva,
Povestea mea e simplã, se spune într-o searã,
Când se aud colinde şi strãluceşte-o stea!
|