Poate scãpaţi, dacã aveţi un dram de noroc!
...
În lumea tot mai departe de oameni, omu-i ascuns,
Totu-i pe moarte, dispare, se strâmbã, se schimbã,
O umbrã se lasã pe lume, se-ntinde, se plimbã
Bogaţii devin mai bogaţi pentru cã n-au de ajuns!
...
Sãracii lumii sunt condamnaţi sã disparã,
E vina lor cã se nasc şi deja-s mult prea mulţi,
Lumea e micã, nu vedeţi cã nu-i loc? Sã ieşiţi afarã
Handicapaţii, bolnavii şi sãrmanii desculţi!
...
Cine nu-i bun de muncã, este doar o povarã,
Ne-ncurcã, e-n plus, doar sufocã bugetul,
Lumea e micã, nu vedeţi cã nu-i loc? Sã ieşiţi afarã!
Nu plecaţi? Nu-i nimic, veţi pleca, încetul cu-ncetul!
...
Trenţãroşi şi flãmânzi, voi stricaţi peisajul,
Lumea e micã, nu vedeţi cã pentru voi nu e loc?
Vaccinaţi-vã doar, v-am calculat noi dozajul
Poate scãpaţi, dacã aveţi un dram de noroc!
...
Vreţi sã trãim împreunã? Asta nu se mai poate,
Lumea-i a noastrã, voi sunteţi în plus,
Un zid mult prea gros de noi vã desparte,
Iar de v-aţi nãscut aici, noi nu v-am pus!
...
Noi avem nevoie doar de cei viguroşi,
Nu de bãtrâni, handicapaţi sau bolnavi,
Doar de cei rezistenţi, puternici, sãnãtoşi,
Din care sã facem cei mai harnici sclavi!
...
Degeaba vã strigaţi nemulţumirea,
Sunteţi prea sãraci şi-n lume n-aveţi loc
Intrã într-o nouã erã omenirea
Şi poate scãpaţi, dacã aveţi un dram de noroc!
|