Sfârşit de poveste
...
Suntem deja-n capitolul final
Al unei poveşti ce nu a fost prea lungã,
S-au ivit în zare carul mortuar
Şi corul de neghiobi pregãtiţi sã plângã!
...
Pe zi ce trece sala-i tot mai goalã
Rând pe rând bolnavii se duc într-ale lor,
Unii mai norocoşi, prind un ultim zbor,
Celalţi încã sperã, nepregãtiţi sã moarã!
...
Asta e povestea unui popor slugarnic,
Ce mai sperã încã sã scape de amar,
Dar tace şi îndurã şi totul e zadarnic,
Deja se vede-n zare carul mortuar!
...
A fost odatã ca niciodatã,
O ţarã frumosã şi tare bogatã
Un popor frumos, generos şi brav,
Dar ţara astãzi este subjugatã,
Iar poporul sãu a ajuns sclav!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
exact aşa este:culegem ce semãnãm, avem ce meritãm. Totuşi, e cam dureros!
Trist şi adevãrat dar... speranţa nu moare niciodatã.De când ne ştim pe aceste meleaguri binecuvântate de Dumnezeu, au mai fost perioade cu mult mai rele decât ce se petrece acum.In linii mari...avem ceea ce meritãm.
