Lumile
...
Bogaţii-au lumea lor şi bine fac,
Printre sãrmani ca noi n-au ce cãuta,
Suntem urâţi, murdari şi dezbrãcaţi,
N-avem ce cãuta printre bogaţi,
Ei nu ştiu ce înseamnã-a fi sãrac,
În lume, bogatul are-o lume-a sa!
...
Bogaţii au doar pofte, n-au nevoi,
Sunt învãţaţi sã facã ce le place,
Sãracii-s mulţi, bogaţii-s mai puţini,
Ei ne privesc de sus, cu dispreţ, senini,
N-au ce cãuta bogaţii printre noi,
Au lumea lor, vor sã-i lãsãm în pace!
...
Lângã bogat, mã simt dispreţuit,
Dispreţu-i reciproc şi nu-s invidios,
Sunt nãscut din pãrinţi modeşti
În casã cu preşuri şi ziare în fereşti,
N-aveam mai nimic din ce mi-am dorit,
Doar pãrinţii, ce m-au crescut frumos!
...
Acum am lumea mea, nãscutã din iubire,
O lume bunã, aşa cum am visat
O lume liniştitã, în care mã simt bine,
E lumea noastrã, în care sunt cu tine,
Nãscutã dintr-o dulce amintire,
Unde lângã tine, mã simt cel mai bogat!
|
