Floarea de tei
...
La început de varã, în zilele toride,
Teiu-şi desfãşoarã împroşcând afarã,
Splendorile-i floride,
Albe, preacurate explodând vapori
De miresme calde, albe, miliarde,
Ploaie de naiade ce se-ascund în flori!
...
Floarea aceea micã, albã şi curatã
Ca un pui de zânã adus de-o adiere,
Îşi duce podoaba grea şi parfumatã,
Cãutând poetul ce-n versu-i o poartã
Şi cu lumina lui, o aruncã-n stele!
