De ce atâta grabã?!
...
Cândva erau partide,
De dreapta sau de stânga,
Uneori de centru, plus cele extremiste
Dar ele-au încetat sã mai existe,
Acuma-s nişte gãşti rapace şi stupide
Preocupate doar sã-şi umfle bine punga!
...
Azi sunt douã ţãri în fosta Românie,
Una e cea veche, unde sunt români
Moştenirea noastrã din strãbuni
Iar cealaltã, vândutã, ajunsã colonie!
...
România noastrã, aşa cum o ştiam,
Nu mai e ce-a fost, nu mai de de mult,
Nu e nici pe departe aşa cum ne-o doream,
România astãzi e-o bazã pentru furt!
...
Noi am ieşit în stradã pentru libertate,
Pentru drepturi, pentru democraţie
Şi am obţinut osânda pentru moarte,
Într-o ţarã nãpãditã de hoţie!
...
Pentru România, drumul se închide,
Ca şi pentru bolnavi şi neputincioşi,
România-i luatã de hoţi şi mincinoşi,
Ascunşi în gãştile care-şi spun partide!
...
Lumea-ntreagã este în schimbare,
Întunericul se lasã tot mai greu
Şi omenirea asta care moare,
Va deveni cireadã fãrã Dumnezeu!
...
Duşmanii României nu sunt în afarã,
Ei s-au nãscut aici, sunt printre noi,
Sunt vânzãtorii ţãrii, mincinoşi şi rãi,
Adevãraţii monştri ce trebuie sã moarã!
...
Suntem duşi la moarte de o putere oarbã,
Iar România noastrã, draga noastrã ţarã,
N-a fost nicicând mai gata sã disparã,
Dar nu pot sã nu-ntreb, de ce atâta grabã?!
|
