Pânã când?!
...
V-aţi cocoţat acolo şi nu vreţi a vedea
Câtã durere aţi lãsat în urmã,
Doar din când în când, de dupã perdea
Mai aruncaţi privirile spre turmã!
..
Sunteţi importanţi unde-aţi ajuns,
În mâna voastrã sunt oameni şi destine,
Ale cãror lacrimi, dupã atâta plâns,
Au rãmas deja tot mai puţine!
...
Nepãsãtori de-a ţãrii voastre soartã,
Vã bateţi joc de ea cu nonşalanţã
Şi românii bat din poartã-n poartã
Cãutând în altã parte o speranţã!
...
Ţara asta va dispãrea curând,
Dar înainte îşi vor pune o-ntrebare,
Cei jucaţi de-atâta vreme în picioare:
Vânzãtori de ţarã, pânã când?!
