Suntem pe ultima treaptã
...
Cât haos, cât plâns ne aşteaptã,
Cât gol de speranţã lipsit,
Bezna se-ntinde, se-ntinde,
Spre lume, spre noi se îndreaptã
De glezne, de tãlpi ne cuprinde,
Cât chin pentru un singur sfârşit!
...
Suntem pe ultima treaptã,
De ce e totul aşa de grãbit?
Nicio luminã nu se aprinde,
Nu mai pãşim pe calea cea dreaptã,
Cine ne-a trãdat şi ne vinde
Ce inamic, sau ce amic ipocrit?
...
A amuţit orice voce-nţeleaptã,
Orice speranţã din noi a murit,
Luptãm pentru un sac cu merinde,
Din cer n-auzim nicio şoaptã,
Doar foşnetul beznei se-ntinde
Peste sufletul lumii-mpietrit!
|
