Îmi pare rãu, dar ãsta-i adevãrul,
...
Genomul acestui neam este defect,
Trãdarea i-a pãtruns deja în sânge,
La caracter a devenit infect,
Degeaba azi se vaitã, se plânge!
...
Eram cuminte, pãream ascultãtor,
În anii-aceia grei de dictaturã,
Când unul din doi era turnãtor,
Unul dintre noi era o secãturã!
...
Era greu atunci ca sã-ţi dai seama
Cine-i fiecare cu adevãrat,
Cine-ţi era prieten devotat
Şi cine-şi ascundea zâmbind, arama!
...
Şi-au fãcut o carierã mulţi
Turnând prietenii, vecinii şi colegii,
Au trãit o viaţã de oculţi,
Dar s-au bucurat de privilegii!
...
Şi-n perioada aceea de teroare,
Acel regim de fapt i-a protejat,
Ei n-au avut vreodatã gura mare
Şi regimul pe de-ãştia s-a bazat!
...
Şi-acel regim, chiar dacã a apus
A fost înlocuit cu altul mai viclean,
Iar vechiul turnãtor de când era puştan
Şi azi o duce bine, pensionar de lux!
...
Îmi pare rãu, dar ãsta-i adevãrul,
ADN-ul neamului este deja defect,
Iar unui popor cu caracter infect,
Nu-i va surâde vreodatã viitorul!
