Semãnãm, dar nu suntem la fel,
...
Semãnãm, dar nu suntem la fel,
Deşi nãscuţi ca mine-ntre români,
Inima mea-i de sânge, a voastrã-i de fier,
Eu sunt om normal, voi sunteţi nebuni!
...
Eu îmbãtrânind, m-am deşteptat cu anii,
Am murit deja şi-acum sunt nou nãscut,
Voi sunteţi aceleaşi mãşti de lut
Care-s fericite numai când vãd banii!
...
Voi sunteţi tot români, dar nu ca mine,
În mine-aud cum doinesc strãbunii,
În mine cântã exclusiv românii
În voi se-aud de mult cântece strãine!
...
Limba voastrã eu n-o pot înţelege,
Deşi sunã ca limba mea strãbunã
Limba românã-ncet din voi se şterge,
Eu mi-am înfipt în piept limba românã!
...
Nu sunt ca voi şi nici nu-mi doresc
În timp ce voi dispreţuiţi acest popor
Şi ca de altfel, tot ce-i românesc,
Eu pentru ţara mea, pot oricând sã mor!
...
Mie nu-mi e ruşine cã-s român
Şi-n mine curge sânge din strãbuni,
M-am nãscut român şi aşa rãmân
Dar mi-e ruşine cã voi pãreţi români!
...
În timp ce voi sunteţi importanţi,
Eu am îmbãtrânit român mãrunt,
Dar sã ţineţi cont de-un amãnunt,
Voi pãreţi români dar sunteţi mutanţi!
