Asta e, ãştia suntem
...
Sub ochii noştri România moare
Şi ne facem cã nu vedem, complici
Cu cei ce-o jefuiesc la drumul mare.
Ce laşi putem sã fim, şi cât de mici!
...
Din ce-am avut, nimic n-a mai rãmas,
Nimic din ce-am fãcut nu mai existã,
Vedem cum ţara e golitã pas cu pas.
Ce viaţã goalã-avem, şi cât de tristã!
...
Din ce zidim, nimic nu stã-n picioare,
De parcã-am fi de soartã blestemaţi
Sub ochii noştri România moare.
Ce orbi putem sã fim, şi ce ciudaţi!
...
Ne vindem ţara pe-o nimica toatã,
Ne purtãm cu ea ca nişte cãlãi
Complici cu cei care-o vor moartã.
Ce proşti putem sã fim, şi cât de rãi!
...
Deşi mãrunţi, neînsemnaţi, anoşti,
Suntem totuşi fuduli şi îngâmfaţi.
Ce orbi putem sã fim, şi ce ciudaţi,
Ce laşi putem sã fim, şi cât de proşti!
