....Şi baba se piaptãnã
...
E varã, prea varã şi nu plouã?
Norii pe cer nu se mai plimbã?
E semnul cã totul se schimbã
Îşi ia pantofi noi şi cãmaşã nouã.
...
Totul, nu poartã cravatã
Nici mãcar la costumul cel nou,
Îşi alege doar din depou
Locomotiva cu roata pãtratã!
...
Totul nu merge la garã,
Doar aşa, din purã fantezie
Se-apucã sã strige-n pustie
Cã la prima oazã coboarã!
...
Acolo va da peste-o cãmilã
Pe spate cu cocoaşã subtilã,
Ce duce-un plãvan cu rânjetul mare
Şi iz de pãpuşã abilã
S-ar zice cã la-nchisoare,
iar totul, totul se mirã!
...
Dã-le Doamne mintea din urmã
Impotenţilor adunaţi într-o turmã,
S-o prindã şi s-o tragã cu banul
Pe oaia ce bãrfeşte plãvanul,
Cã ãstuia nu-i mai rãmase
Decât ţiglele pe nişte case,
Cu totul cicã-s vreo şase.
Dar totul, totul ce face?
Zâmbeşte, face grimase,
Viseazã cã într-o zi,
Într-o zi cu soare şi cer înnorat
Se va duce şi el la ski,
Ca atunci...când s-a-ntâmplat
Cu plãvanul care-a plecat!
...
E varã, prea varã afarã
Nu plouã, şi bate la poartã
Un vânt cu o veste uscatã.
Cã totul, cu infinitã rãbdare
Aşteaptã o foamete mare
Sã-şi punã cravatã!
