Arma supremã
...
Ce poţi sã mai faci din omul mãrunt,
Mãrunt la suflet, la minte, la tot?
Care n-are în el nimic sfânt
Şi n-ai pentru el antidot!
...
E plinã lumea de oameni mãrunţi,
Bipezi cu creier cât o nucã
Ce nu au suflet şi nu poţi sã-i înfrunţi.
Ei sunt mulţi, noi suntem pe ducã!
...
E tot mai plinã lumea de perverşi,
Ce s-au nãscut a-i fi lumii cãlãi
Şi din Cartea Vieţii au fost şterşi,
Ca fii ai beznei, fãrã suflet, rãi!
...
Printre noi au fost aduşi de Lege,
Unica Lege care ţine tot,
Legea datã de Domnul Savaot,
Prin care avem dreptul de-a alege!
...
Înaintea lor, sã avem rãbdare,
Oricâtã suferinţã ne-ar produce,
Cum ne-a spus Omul de pe cruce:
â€Rãul piere numai prin iertareâ€!
