Finalul
...
Lumea se stinge uşor şi tãcut
Şi va fi ca şi cum nu a fost,
Iar omul, rãtãcind fãrã rost,
Va plânge, de luminã pierdut
Negãsind nici în cer adãpost!
...
Asta e tot şi nimica mai mult,
Rezultatul se ştia dinainte
Acum e târziu, timpu-i trecut,
Speranţa-i doar joc de cuvinte
Pentru creatura devenitã rebut!
...
A fost odatã un frumos început,
Un început minunat ca un vis
Visul celui ce-a pãşit pe un drum
Un drum pe care s-ar fi nãscut
Pentru veşnicia din Paradis!
...
Acum e târziu, mult prea târziu,
Pentru lumea ce se stinge uşor,
Pentru cel ce nu e încã nãscut,
Dar merge crezând cã e viu
Spre noaptea-n care visele mor!
