Nevoia
...
Cãrãm în spate saci cu bolovani,
Tot ce-am fãcut şi pute-a stricãciune,
Tot mai greu când gârboviţi de ani
Avem mare nevoie de-o minune!
...
Purtãm cu toţii câte-o ditai cocoaşã,
Ce face din noi nişte pocitanii,
Iar pe mãsurã ce se-adunã anii
Creşte, se mãreşte, se face uriaşã!
...
O, de-am rezolva cu-o simplã rugãciune,
Ce repede-am scãpa, ce uşurare,
Dar sacu-i tot mai greu şi tot mai mare,
Avem mare nevoie de-o minune!
...
Dar minunile de sunt, sunt foarte rare,
Atât de rare, cã ar pãrea cã nu-s,
Când cocoaşa-i grea şi e prea mare,
Atunci avem nevoie de Iisus!
|