Priveşte spre cer
...
Într-o lume de sine strãinã,
Totu-i pierdut
Alt început
Se naşte, lipsit de luminã!
...
Într-o lume fãrã luminã
Omu-i bolnav
Banului sclav,
Lipsit de suflare divinã!
...
Iar lumea deja prizonierã
Instinctului greu
Fãrã Dumnezeu
Clãdeşte noua lor erã!
...
Şi în aceastã nouã erã a lor
În lumea schiloadã
Va fi o cireadã
Şi nu va mai fi vreun popor!
...
Într-o lume strãinã şi goalã,
Fãrã luminã
De sine strãinã
Nu va mai fi nicio ţarã!
...
Priveşte spre cer. Nu-i niciun nor.
Asta vor ei sã se vadã
Când ceru-i gata sã cadã.
Priveşte spre cer. Lumea-i a lor!
