Mãceşii-n toamnã
...
Coboarã peste noi tainicul apus
Pe care nu l-am vãzut niciodatã,
Dragostea mea, câte nu ţi-am spus
Din ce-ar fi trebuit sã-ţi spun odatã!
....
Acum când iarna e atât de-aproape,
Aproape cum n-a mai fost nicicând,
Ningã dar, zãpada sã ne-ngroape,
Cã primãvara vine mai curând!
...
Acum e toamnã. Toamna noastrã bunã
Ce ne-a adus cu ea puţinã-ngrijorare
Dar rãul peste noi putere n-are,
Pentru cã pe drum suntem împreunã!
...
Dimineaţa-i ceaţã uneori şi cenuşiu
Şi am dureri, cred cã-s reumatic,
Sã doarã dar trupul meu tomnatic.
Cum altfel aş simţi cã-s încã viu?
...
Şi ceva din mine uneori mã-ndeamnã
Sã privesc tabloul acesta minunat,
Care pentru mine parcã l-ai pictat,
Sã pot vedea mãceşii copţi în toamnã!
