Doar pentru tine!
...
Îţi aminteşti? Clipe erau prea puţine
Pentru foamea ce-o aveam
Eu de tine, tu de mine
Şi noi doi, de amândoi
Şi parcã nu ne sãturam!
...
Nu cred cã mai e ceva pentru noi
Dincolo de noi. Doar nemãrginirea.
Nu ne iubeam. Eram însãşi iubirea.
Iubirea, starea acea purã şi divinã,
Ce transformã focul în luminã,
Lumina ce ne leagã pe-amândoi!
...
Ploua, dar pentru noi era doar senin,
Norii-ţi şopteau sã te bucuri de ei,
Îmbrãţişaţi amândoi sub acelaşi destin
Ochii tãi verzi deveneau ochii mei!
...
Doar pentru tine salcâmii-nfloresc,
Doar pentru tine pãpãdiile cresc,
Doar cu tine aştept primãvara sã vinã,
Doar în tine gãsesc destulã luminã
Doar ţie norii când îi priveşti îţi vorbesc,
Doar pentru tine şi prin tine trãiesc!
