Demnitate
...
Stimate Herr: pe cuvânt de-onoare
Cã dacã ieşi în public, în faţa tuturor
Dacã ieşi în faţa acestui biet popor
Şi juri pe conştiinţã şi pe-a ta onoare,
Clar şi rãspicat, sã se audã tare,
Cã tu, niciodatã în acest mandat,
Niciodatã, nici mãcar odatã n-ai trãdat
În interesul unor puteri strãine,
Stimate Herr, jur cã-ţi voi cere scuze
Tot restul vieţi mele, începând de mâine
Pentru cã pe nedrept te-am acuzat!
...
Cu casele alea, nu mã intereseazã,
Sunt instituţii anume care analizeazã
Dacã într-adevãr te-a muşcat norocul,
Sau miroase-a fum cã te-ai jucat cu focul!
...
Deşi eu cred cã tu, chiar eşti un trãdãtor
Şi n-o sã ieşi nicicând în faţa tuturor,
Pentru c-ai luat de-aici, din România,
Tupeul de-a mima nevinovãţia!
...
Ne-ai pãcãlit şi-acum te crezi isteţ,
Ne priveşti de sus, rânjind superior,
Nu eşti demn sã conduci acest popor,
Dar eşti, stimate Herr, demn de dispreţ!
|
