Încetaţi!
...
Secetã. Secetã rea, grea, cruntã.
Pãmântul se zvântã.
Apele seacã, recoltele pleacã.
Veri mai fierbinţi, secetoase,
Strepezealã de dinţi, foame în case.
...
Secetã. Secetã mare, din nou se moare.
La sân de mame secat n-a mai plouat.
Şi pruncul plânge cã nu-i ajunge şi e-nţãrcat
...
Puţinul rãmas e-al celor cu bani
Şi tot pas cu pas mor ai ţãrii sãrmani!
...
A crescut fãrã rost, preţul vieţii de cost,
Români, pentru ce este şi ce va veni,
Nu mai faceţi copii cã vor suferi,
Nu-i aduceţi în ţara în care se moare
De otravã-n mâncare, de boli în spitale,
De sãrãcie, de pandemie de-atâta hoţie,
Bãrbaţi români încetaţi sã deveniţi taţi,
Femei românce-ncetaţi sã deveniţi mame
Copiilor voştri le va fi foame cã veţi avea
Sânii secaţi! Cât ţara se aflã sub cãpcãuni,
Români încetaţi sã mai rãmâneţi români!
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Uneori nu e altã soluţie. E clar cã vom înceta sã fimm români doar pentru ei, golaniii care ne conduc, cãci noi, români vom rãmâne pentru noi. Nu mi-aş da caracterul românesc pentru nimic în lume. Dar nici nu voi participa într-un fel la â€viaţa cetãţii†cum se spune.
Cu pãrere de rãu dar...nu voi urma sfatul.
Nu voi înceta niciodatã sã fiu român.
Adevãrul crunt este cã avem parte numai şi numai de ceea ce meritãm, urmare faptelor şi gândurilor noastre, dar, cu timpul, aceastã stare se poate schimba.