N-aş putea spune
...
N-aş putea sã spun cã nu sunt trist
Acum în pragul celuilalt nou an,
Mã roade faptul cã încã mai rezist
În ţara-n care fiecare-şi e duşman!
...
În ţara roasã de-atâta dezbinare
Cât nicio alta n-ar putea-o duce
Ţara unde cu fiecare sãrbãtoare
Iisus din nou e ridicat pe cruce!
...
Nu-mi regret nicicum ţara natalã,
Dar regret profund inconsecvenţa
Poporului ce-şi duce somnolenţa
Tot mai gol de dragoste de ţarã!
...
Nu mi-e ruşine de poporul meu
Nici de graiul pe care îl vorbesc,
Dar îmi este din ce în ce mai greu
Sã vãd pierind tot ce-i românesc!
...
N-aş putea sã spun cã nu sunt trist
Când constat cã sunt neputincios
Şi-n loc sã ridic o piatrã de pe jos,
Privesc cum ţara-mi piere şi rezist!
