Nu mai staţi aici!
...
Nu mai staţi aici în ţara condamnatã la pieire,
De nu vreţi sau nu puteţi a-i apãra fiinţa,
Duceţi-vã departe, cãtre nemãrginire,
A mai rãmâne-aici e doar o amãgire
Amara amãgire ce-mbracã neputinţa!
...
Ce mai rãmâne-aici? Doar cucuveaua
Cu-a ei privire goalã sã mãture şoseaua,
Sau pe la vreo rãscruce, poate vântul,
În toamnele târzii sã mãture pãmântul,
Ori vreun moşneag în iarnã, alb ca neaua!
...
Nu mai staţi aici, plecaţi în lumea mare,
Nu mai staţi aici sub nicio formã,
Aici e ţara în care doar se moare,
Ţara în care nimeni nu-i şade la hotare
Iar fãrãdelegile au devenit o normã!
...
Nu mai staţi în ţara românilor cãlãi,
Aleşi de un popor cu mintea-n noapte,
Aici legile umblã cu capetele sparte,
Hoţii-s mulţi, iar cei mai mulţi sunt rãi,
Nu mai staţi! Plecaţi de-aici, departe!
...
Aici nelegiuirea-i prezentã la tot pasul,
Aici spitalele au coborât infernul
Nu mai staţi aici, aici e colonia
Celor condamnaţi la moarte lentã
Nedreptatea e peste tot prezentã,
Aici cãlãul tuturor este guvernul,
Iar trãdarea o-ntruchipeazã sasul,
Plecaţi de-aici! Aici e România!
