Tot mai goi şi mai mici
...
Ne-au murit cei ce ştiau sã vorbeascã,
Pe zi ce trece românilor le mor bãtrânii,
Nu mai are cine sã-i înlocuiascã,
Tot mai mici şi mai goi rãmân românii!
...
Tot mai strãini de noi purtãm povara
De a nu şti sã ne-apãrãm comoara,
Focarul de bun simţ şi-nţelepciune,
Românul bãtrân care ştie ce spune!
...
Românul înţelept ajuns al nimãnui
E omorât cu pensia ce nu-i ajunge,
Cu vaccinuri otrãvite bãgate-n sânge,
Cu otrava din mâncarea pentru banii lui!
...
Ţuţea, Paller, Şora sau Djuvara,
Au murit, pierduţi sunt pentru noi,
Tot mai goalã de bãtrâni rãmâne ţara
Iar noi, parcã tot mai mici şi mai goi!
...
Au mai rãmas pentru noi gargaragii,
Cei ce vorbesc mult şi nu spun nimic,
Fãrã-nţelepţi prosperã moftangii,
Iar românu-i tot mai gol şi mai mic!
...
Tot mai goi şi mai mici sunt românii,
Suntem o ţarã de oameni bolnavi
Şi pentru cã nu ne preţuim bãtrânii
Vom rãmâne o naţiune de sclavi!
