Pustnicie
...
Urcã bãtrânu-n pas domol
Respirã sacadat şi greu
Oasele bãtrâne-l dor,
Mai e mult pânã pe culme
Unde-l aşteaptã Dumnezeu
Departe de pierduta lume.
Bate-un vânticel uşor,
Înmiresmat, primãvãratec
Peste bãtrânul înţelept
Şi singuratec!
...
A plecat. Ce sã mai facã,
În lumea goalã şi opacã
Rãmasã fãrã veşnicie,
Când totul e zãdãrnicie
Şi nimeni nu vrea sã fie
Ci doar sã parã ca sã placã?!
...
A plecat, dar ştie bine
Cã-i pe drumul cel mai greu
Şi nu va da de Dumnezeu
Ci, în geana zãrilor senine,
Sub frânturi de curcubeu,
Se va regãsi pe sine!
