Ţafandache 2
..
Îşi freacã ţafandache palmele, voios.
Privind de sus la noi, plin de dispreţ
Cine-i mai demnitar, mai amplu, mai coios?
Se întoarce-apoi şi intrã în coteţ!
...
Ä‚sta-i ţafandache, mare demnitar,
Faţã de români, mai amplu, mai mãreţ,
E-atât de valoros şi-atât de special,
Cã e plãtit sã frece menta în coteţ!
...
Este demnitar, nu poţi sã-l înjuri,
L-au ales românii ca sã-i reprezinte
Are un loc al sãu la trocul cu lãturi,
Fiind superior românului cuminte!
...
Iar ca ţafandache sunt câteva sute,
Alese de români, atinse de noroc,
Ce timp de patru ani înfulecã tãcute,
Lãturi de la bugetul azvârlit în troc!
|
