Imi ninge peste ganduri intr-un amurg de iarna
Pe masa o luminare sopteste-n tresariri
Hipnotica prezenta,ce lasa-n jur sa cearna
Aducerile-aminte si lacrimi in priviri.
In nemiscarea mea,nimic nu ma atinge
Troznesc stejarii-n soba si-atunci ridic privirea
Cand vin zapezi ce-au fost si peste vise-mi ninge
Ascult crescand troiene,cuprind nemarginirea.
Si ma absoarbe-n el un univers de ganduri
Un infinit de soapte si departari de stele
Ce ma patrund si trec prin noapte randuri,randuri
Ceva intre un zbor si dansul unor iele.
Am priceput atunci ca cine ma-ntelege
Si dorul mi-l cunoaste si stie tot ce simt
Mi-a daruit un vis si-a nascocit o lege
Sa evadez din mine,calatorind in timp.
Sa pot,iubita mea,sa navighez departe
Cutreierand prin lumi,trecand prin universuri
Ca sa-ti dedic solemn de dincolo de moarte
Dorul meu in lacrimi,iubirea mea in versuri.
