Petale la capat de vis
se scutura pe al clipei zbor necuprins,
ochiul ce plange inceputul de lume
lacrimi patate, nimeni neputand
sa le-adune.
Picatura de roua in zori aparuta
in coltul prvirii ce-apare pierduta
in zambet, pe buze usor te strecori
te transformi in steluta de gheata
si-apoi in suflet cobori...
Putin doar mei e, mult a ramas
timp...in timp fiintei dau glas
neputand sa cuprind nimicul din mine,
vreau doar sa ma lasi a atinge
cu prvirea-mi rece, totul din tine.
Se scutura petale purtate de vant
se-aseaza ici-colea, pe aripi de gand
ce poarta saruturi, amintiri, mangaieri
si iluzia cruda ca poti sa mai speri...
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
Se scutura petale purtate de vant
se-aseaza ici-colea, pe aripi de gand
ce poarta saruturi, amintiri, mangaieri
si iluzia cruda ca poti sa mai speri...
