Ploua cu ochi de argint,
ploua peste case, in suflete
ce poate niciodata nu au stiut
sa straluceasca in picaturi de zambete.
Frunze ruginii se aseaza incet
pe bordura constiintei mele,
vantul bate rece si, cu al sau vuiet
petrec in scobitura de unde privesc mii de stele.
Ploua peste noi si frigul patrunde
in cea mai simpla molecula,
nu stim,
si e greu a ne ascunde
acolo unde doar clipele canta,
lasand iubirea sa danseze pe struna.
Nr
Comentarii
Comentatori
1.
"Ploua peste noi si frigul patrunde
in cea mai simpla molecula"
